Freud, Bambi, Finding Nemo

Freud, Bambi, Finding Nemo

Mamelor, atenție că dau sfoară în țară cu un anunț de maximă importanță!!!!😁 Pe Netflix a apărut serialul Freud. Neapărat trebuie văzut. Eu mă delectez cu câte un episod pe zi, mă rog pe seară, după ce adoarme împărăteasa mea. Nu o să mă apuc acum să scriu vreo recenzie, că ar însemna să pierd vremea în loc să văd episodul al doilea, și nici nu sunt critic de film. Pot însă să vă spun că serialul respectă anumite aspecte din viața părintelui psihanalizei (da, a studiat efectele cocainei, a scris și o lucrare „On Cocaine”) dar eu nu știu însă ca Freud să fi ajutat la capturarea vreunui criminal în serie. Îmi place totuși mult cum, chiar din primul episod, regizorul și scenaristul au explicat atât de bine primul model topografic freudian al sistemului psihic, model în care se pune accentul pe inconștient, și dinamica existentă între conștient și inconștient. Metafora folosită este a unei case… metaforă des întâlnită în școlile de psihologie. Mai mult, adesea în visele analizaților când apare casa… este simbolizată structura psihică, adică a noastră a celor care visăm (am zis adesea, nu e literă de lege).

În rândurile de mai jos redau câteva date reale despre părintele psihanlizei Sigmund Freud.

“Una dintre cele mai influente descoperiri fundamentale făcute în istoria omenirii a fost descoperirea de către Freud a faptului că există o parte inconștientă a psihicului și că nucleul acestui psihic inconștient se formează în cea mai fragedă pruncie. Sentimentele și fantasmele infantile își lasă amprentele, ca să spunem așa, asupra psihicului, amprente ce nu se șterg, ci sunt depozitate, rămân active și exercită o influență continuă și puternică asupra vieții emoționale și intelectuale ale individului” (M. Klein, 1937/2011)

Psihanaliza s-a născut din geniul doctorului Sigmund Freud și efortul depus de acesta pentru a inventa o metodă în tratamentul nevrozelor. Până în 1900 când publică prima ediție din Interpretarea Viselor (moment considerat de mare importanță în nașterea paradigmei psihanalitice) Freud s-a implicat în diferite cercetări, unele concretizându-se în lucrări, ca de exemplu Studii despre Isterie (1985); Monografia despre Coca (1884-1887), ș.a. În perioada 1887-1891 Freud folosește hipnoza în tratamentul pacienților săi, fenomen ce presupune o stare de conștiință modificată, și a cărei cercetare a aprofundat-o alături de marele Jean Martin Charchot, în calitate de stagiar (1885-1886) la renumitul spital de boli nervoase Salpetriere din Paris. Începând cu 1895 atenția neurologului austriac a fost atrasă de fenomenul isteriei, descoperind că hipnoza poate să fie înlocuită de cuvânt. Astăzi Psihanaliza însăși este recunoscută nu doar ca școală ci și o formă de psihoterapie ce vindecă prin relație și cuvinte —talking-cure.

Din momentul primelor sale intuiții despre dinamica dintre proceselor psihice inconștiente, cât și structura aparatului psihic, Freud își dedică viața elaborării conceptelor care stau la baza Școlii Psihanalitice de la nașterea sa și până azi, dar și construirii cadrului de terapie, ajunstându-și teoriile acolo unde experiența cu pacienții și cercetarea în sine i-au evidențiat erori în propriile presupuneri.

Știm astăzi că anul nașterii Psihologiei ca știință este considerat a fi anul 1879 când Wilhelm Wundt a înființat la Leipzig primul laborator de psihologie experimentala. Nu e greșit însă să afirmăm că înainte de ideile freudiene, Psihologia s-a situat fie dincoace, fie mult dincolo de omul concret, iar prin conceptele sale Psihanaliza a sporit identitatea psihismului uman.

În ceea ce privește definirea termenului de “psihanaliză” Freud a trasat el însuși trei accepțiuni, și anume: este un procedeu de cercetare a fenomenelor psihice; este o metodă de tratament a tulburărilor nevrotice; este o cale de fundamentare a intuițiilor psihologilor, favorabile dezvoltării unei discipline științifice. Sarcina importantă a tratamentului psihanalitic ar putea fi formulată simplu așa: transformarea oricărui inconștient patogenic în conștient, sau după cum a spus Freud: “Unde era Sinele, trebuie să fie Eul”.

Sigmund Freud a extins practic determinismul la întreaga viață psihică sub forma cauzalității absolute, astfel — nu există nimic arbitrar, nimic întâmplător și nedeterminat, totul, până la cele mai neînsemnate gesturi, idei, emoții, cuvinte, având o cauză conștientă, în spatele căreia se află o cauză ascunsă inconștientă.

Consacrarea publică a Școlii de Psihanaliză a fost marcată de două momente importante, respectiv în 1908 când s-a desfășurat la Salzburg primul Congres de Psihanaliză, și 1909- an în care a apărut primul periodic de psihanaliză.

Ok, iar dacă vi se urcă copilașii în cap că vă uitați la filme, promiteți-le că după un episod de Freud vă uitați împreună cu ei la The aristocats, Cartea junglei, Regele leu, Bambi, Up, Toy story, Finding Nemo, Pinocchio, Ice Age, Ratatouille, Zootopia, Cinderella, etc.

Unde a dispărut Freud?

Photo text by Vincent van Zalinge on Unsplash

Să fim bine, să fie sens ❤️

LauraMom

Lasă un comentariu